cum poate Dumnezeu să ne ceară să suferim ca să.i putem înţelege pe alţii şi etc. mi se pare că masochism să spui că eşti fericit dacă EL face asta.
ok. dacă nu îi aşa de ce îngăduie să ni se întâmple chestii aşa de naşpa, de ca au trebuit să se despartă părinţii? de ce trebuie să suferim noi consecinţele părinţilor, oamenilor, prietenilor noştrii etc?
şi cică Dumnezeu e bun, nu?

şi tot mă gândeam la chestia asta.. şi parcă dintr.o dată începe să aibă sens.
Dumnezeu nu îşi doreşte ca părinţii noştrii să facă anumite alegeri, prietenii noştrii, Dumnezeu nu îşi doreşte ca noi să fim răniţi, să suferim, să se întâmple chestii urâte, dar noi suntem liberi, suntem liberi să alegem. şi chiar dacă noi sau alţii fac alegeri proaste, alegeri care ne afectează. EL e bun. Întodeauna. şi pur şi simplu chiar dacă nu mai schimbă trecutul, face cel mai bun din el. El schimbă toate lucrurile să lucreze spre binele nostru.
e uimitor când înţelegi asta, cum parcă se schimbă toată perspectiva!
nu te mai priveşti ca pe o victimă, ci ca pe o persoană iubită! şi te laşi folosită de EL .. îţi laşi toate trumele să fie întoarse fix invers, în loc să te facă mai slabă. mai vulnerabilă, să te facă puternică! să te facă plină de compasiune, şi să.i înţelegi şi pe alţii care trec prin asta, să înţelegi cum funcţionează!
e aşa o încurajare pentru mine să văd cum slăbicinile. chestiile care eu le foloseam să mă scuz, acum EL le foloseşte ca să mă facă realizez că El mă face puternică tocmai prin ele.